Tulburările de memorie de scurtă durată apar frecvent după accidente vasculare, traumatisme craniene sau intervenții asupra creierului [1]. Memoria de scurtă durată dictează multe dintre acțiunile zilnice, de la modul în care urmezi instrucțiuni simple și până la gestionarea activităților banale din casă [2]. În acest articol, vom discuta în detaliu despre memorie, vom clarifica de ce se modifică atunci când apar leziuni la nivelul creierului și îți vom explica pe larg cum ajută măsurile de reabilitare!
Ce este memoria de scurtă durată și cum influențează viața de zi cu zi?
Memoria de scurtă durată te ajută să păstrezi informații timp de câteva secunde sau minute. Fără ea, nu poți reține informații noi, precum un număr de telefon sau denumirea unui medicament. Dacă suferi o leziune cerebrală, poți experimenta dificultăți în a-ți aminti instrucțiuni scurte – de exemplu, numărul camerei de la hotel sau o informație pe care ai citit-o rapid. Afectarea acestui tip de memorie reduce gradul de independență și te poate pune în dificultate la școală, la serviciu sau în familie [2].
Prin reabilitarea memoriei de scurtă durată, ai șanse să-ți recapeți controlul asupra activităților cotidiene și să previi complicațiile generate de uitare [3].
De ce apar probleme de memorie după o leziune cerebrală?
Leziunile cerebrale pot fi localizate sau extinse, iar fiecare tip determină probleme distincte. Printre cele mai întâlnite cauze se află accidentul vascular cerebral (AVC), traumatismele cranio-cerebrale, scleroza multiplă sau intervențiile chirurgicale la nivel cerebral.
Simptomele pot include:
- Dificultatea de a urmări o conversație până la final;
- Pierderea rapidă a detaliilor proaspăt aflate;
- Rătăcirea obiectelor folosite frecvent (telefoane, chei);
- Uitarea mesajelor sau a apelurilor telefonice recente [1][2].
Cum evaluează medicul memoria de scurtă durată?
Medicul neurolog sau psihologul clinic recurge la teste specifice pentru a identifica starea memoriei tale. Aceste evaluări urmăresc să determine exact cât de mult influențează leziunea capacitatea de a stoca și prelucra date temporare. Specialiștii utilizează chestionare, discută cu familia și efectuează probe scurte de memorare orală sau scrisă.
Pe lângă testele de acest tip, imagistica cerebrală (RMN sau CT) poate oferi informații importante cu privire la zonele afectate de o boală sau un traumatism cranian. Tot procesul ajută echipa medicală să elaboreze un plan de recuperare, personalizat în funcție de cauza și severitatea problemei [1][2][3].
Ce metode ajută la îmbunătățirea memoriei de scurtă durată?
Specialiștii recomandă o combinație de terapii pentru stimularea și compensarea funcțiilor afectate. Reabilitarea include adesea:
- Exerciții de antrenament cognitiv – repetarea unor informații, rezolvarea jocurilor de memorie, utilizarea unor asocieri de idei;
- Tehnici de compensare – utilizarea de notițe, setarea alarmelor pe telefon sau realizarea unor liste vizibile pentru sarcini și cumpărături;
- Terapia ocupațională – organizarea activităților zilnice în pași clari, pentru a nu pierde anumite detalii importante;
- Implicarea familiei – rudele pot să amintească informațiile esențiale și să verifice respectarea rutinei;
- Utilizarea tehnologiei – utilizarea unor aplicații de reamintire ajută la gestionarea orarului [3].
Colaborarea permanentă cu un specialist în recuperare neurologică este foarte importantă pentru ajustarea planului de reabilitare. Nevoile variază de la o perioadă la alta, de aceea este necesară o abordare personalizată [1][3].
Ce dificultăți pot să apară în procesul de recuperare?
Pacienții evoluează diferit după o leziune cerebrală, iar ritmul recuperării depinde mulți factori:
- Vârsta și nivelul educațional;
- Tipul și severitatea leziunii;
- Starea emoțională și existența depresiei sau anxietății;
- Implicarea familiei și a echipei medicale.
Efectele recuperării nu apar imediat. Uni pacienți pot observa îmbunătățiri în câteva luni, alții au nevoie de mai mult timp sau de sprijin psihologic suplimentar. Fluctuațiile sunt normale: uneori vei putea ține minte trei-patru informații noi, alteori vei avea nevoie să consulți listele de mai multe ori pe zi [1][3]. Dacă ai trecut printr-un AVC, găsești detalii concrete despre pașii de recuperare aici!
Importanța sprijinului familiei și adaptării mediului
Familia are un impact real în procesul de reabilitare. Un program bine organizat acasă (de exemplu, cu etichete pe dulapuri sau zone dedicate pentru obiectele uzuale) simplifică pașii zilnici și diminuează frustrarea asociată cu pierderea de memorie. Membrii familiei pot:
- Împărți sarcinile complexe în pași mici și clari;
- Marca zone pentru obiecte (chei, ochelari);
- Verifica periodic dacă aplicațiile și notițele digitale sunt actualizate.
Participarea la sesiuni de consiliere sau informare oferă familiei instrumente pentru a înțelege și gestiona fluctuațiile de comportament [1][3].
Sumar și sfaturi utile
Recuperarea memoriei de scurtă durată necesită răbdare, implicare constantă și sprijin de specialitate. Alege să lucrezi cu profesioniști în recuperare neurologică și adaptează strategia împreună cu familia ta pentru a asigura progresul. Consultă periodic medicul pentru evaluarea rezultatelor și nu încerca să gestionezi singur aceste schimbări.
Dacă ai întrebări sau îți dorești o opinie avizată, programează-te la un consult cu specialiștii din echipa medicală Arcadia Recuperare!
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Pentru un diagnostic corect, adresează-te medicului specialist!
Surse de informare:
[1] Dunkin, Mary Anne. „Memory Loss.” WebMD, 8 Sept. 2011, www.webmd.com/brain/memory-loss. Accesat în data de 13 Aug. 2025.
[2] „Short-Term Memory” Cleveland Clinic, 12 Nov. 2024, my.clevelandclinic.org/health/articles/short-term-memory. Accesat în data de 13 Aug. 2025.
[3] Yashoda Gopi, et al. „Memory Rehabilitation: Restorative, Specific Knowledge Acquisition, Compensatory, and Holistic Approaches.” Cognitive Processing, vol. 23, no. 4, 5 Iul 2022, pp. 537–557, pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9553770/, https://doi.org/10.1007/s10339-022-01099-w. Accesat în data de 13 Aug. 2025.
