Scleroza multiplă este o afecțiune neurologică cronică, cu evoluție imprevizibilă. Pot apărea perioade de stabilitate, urmate de pusee sau de o progresie lentă a simptomelor. Slăbiciunea musculară, tulburările de echilibru, spasticitatea sau oboseala persistentă pot influența activități simple, precum mersul, urcatul scărilor sau scrisul.
În acest tablou, recuperarea medicală devine parte integrantă din planul tău de îngrijire, alături de tratamentul recomandat de neurolog. Fizioterapia nu înlocuiește medicația, dar te ajută să îți păstrezi autonomia și să îți adaptezi corpul la schimbările produse de boală.
În acest material afli când este recomandat să începi fizioterapia, cât de des ar trebui să mergi la ședințe și ce tipuri de exerciții sunt potrivite. Informațiile au scop orientativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate.
De ce este importantă recuperarea în scleroza multiplă?
Scleroza multiplă afectează sistemul nervos central prin procese inflamatorii și demielinizante. Acest lucru înseamnă că transmiterea semnalelor nervoase către mușchi și organe devine mai lentă sau ineficientă. Consecințele apar sub formă de:
- slăbiciune musculară;
- spasticitate;
- tulburări de coordonare;
- instabilitate la mers;
- oboseală marcată;
- dureri musculare sau articulare.
Prin programe de recuperare neurologică, urmărești menținerea funcției motorii și prevenirea complicațiilor secundare, precum contracturile sau decondiționarea fizică. Studiile arată că fizioterapia susținută din fazele inițiale și până în etapele avansate ale bolii contribuie la conservarea mobilității și a autonomiei pe termen lung [1]. De exemplu, un pacient care începe devreme exercițiile pentru stabilitatea trunchiului poate preveni apariția unor tulburări severe de echilibru în următorii ani.
Kinetoterapia îți oferă un cadru structurat în care înveți să îți dozezi efortul, să execuți corect mișcările și să îți adaptezi activitățile zilnice. Dacă vrei să înțelegi mai bine mecanismele prin care exercițiul terapeutic ajută sistemul neuromuscular, poți citi mai multe despre kinetoterapie și cum funcționează pe blogul Arcadia.
Recuperarea rămâne utilă în toate formele bolii: recidivant-remisivă, secundar progresivă sau primar progresivă. Obiectivele diferă, dar direcția este aceeași: menținerea independenței pentru rezultate stabile pe termen lung.
Când începi fizioterapia în scleroza multiplă?
Imediat după diagnostic
În majoritatea cazurilor, specialiștii recomandă evaluarea de recuperare la scurt timp după confirmarea diagnosticului. Chiar dacă simptomele sunt discrete, intervenția precoce îți oferă un punct de referință funcțional. Kinetoterapeutul evaluează forța, echilibrul, mobilitatea și rezistența la efort.
De exemplu, dacă ai o ușoară instabilitate la mers, exercițiile pentru musculatura gambelor și a trunchiului pot reduce riscul de cădere. Nu este nevoie să aștepți apariția unor limitări severe pentru a începe.
După un puseu
Un puseu reprezintă apariția sau agravarea unor simptome neurologice pentru cel puțin 24 de ore. În timpul episodului acut, medicul neurolog stabilește tratamentul adecvat. Reiei fizioterapia după stabilizarea clinică.
În această etapă, programul se concentrează pe recuperarea funcțiilor afectate recent. Dacă ai pierdut forță la nivelul unui membru inferior, vei lucra progresiv pentru a redobândi controlul și coordonarea. Intensitatea crește treptat, sub supraveghere. Studiile arată că asocierea reabilitării post-puseu cu tratamentul medicamentos susține o recuperare funcțională mai bună decât medicația singură [2].
În formele progresive
Dacă boala evoluează lent, fără pusee clare, menții un program constant. Scopul devine conservarea funcției și adaptarea la schimbările apărute. Chiar și în stadii avansate, exercițiile bine alese reduc rigiditatea și susțin mobilitatea reziduală.
Cât de des ar trebui făcută fizioterapia?
Frecvența ședințelor depinde de nivelul tău funcțional, de obiective și de răspunsul la efort.
Faza inițială
După evaluare, majoritatea pacienților încep cu 2–3 ședințe pe săptămână. Această frecvență corespunde și ghidurilor internaționale de exerciții pentru persoanele cu scleroză multiplă, care recomandă 2–3 sesiuni săptămânale de antrenament aerobic și 2–3 sesiuni de rezistență musculară, adaptate nivelului funcțional [3]. În situații cu deficit motor accentuat sau după un puseu, medicul poate recomanda 4–5 ședințe temporar. Reevaluarea periodică permite ajustarea planului.
Faza de întreținere
După ce obții o ameliorare sau o stabilizare, reduci frecvența la 1–2 ședințe săptămânal. Completezi cu un program individual acasă, de 15–30 de minute pe zi, adaptat nivelului tău de energie.
Un exemplu concret: dacă ai oboseală pronunțată dimineața, programezi exercițiile în intervalul în care te simți mai bine, de regulă la prânz sau după-amiază. Împarți antrenamentul în serii scurte, cu pauze.
Nu crești singur intensitatea și nu dublezi ședințele fără acordul specialistului. Suprasolicitarea poate amplifica temporar simptomele neurologice.
Ce tipuri de exerciții sunt recomandate?
Programul se personalizează. Nu există un set universal valabil.
Exerciții pentru forță musculară
Antrenamentul progresiv cu rezistență mică sau moderată previne atrofia musculară. De exemplu, folosești benzi elastice sau greutăți mici pentru membrele superioare. Crești dificultatea doar după ce execuți corect mișcările.
Exerciții pentru echilibru și coordonare
Lucrezi pe suprafețe stabile la început, apoi introduci elemente care solicită controlul postural. Reeducarea mersului poate include exerciții pe bandă cu susținere parțială a greutății.
Stretching și tehnici pentru spasticitate
Spasticitatea înseamnă creșterea tonusului muscular. Stretchingul lent, susținut, și mobilizările pasive reduc rigiditatea și cresc amplitudinea mișcărilor. Execuți mișcările fără grabă și fără durere.
Antrenament aerobic adaptat
Bicicleta ergonomică sau mersul asistat îmbunătățesc rezistența cardiovasculară. Monitorizezi pulsul și nivelul de oboseală. Dacă simptomele persistă mai mult de 24 de ore după efort, discuți cu terapeutul pentru ajustare.
Tehnologie și recuperare robotizată
În centrele specializate, ai acces la dispozitive moderne pentru reeducarea mersului sau pentru antrenamentul asistat al membrelor. Poți afla mai multe despre recuperarea medicală robotizată fără internare la Arcadia. Aceste soluții oferă feedback precis și permit repetarea controlată a mișcărilor.
Review-urile sistematice recente arată că antrenamentul robotizat al mersului are efecte comparabile sau superioare terapiei convenționale, în special pentru pacienții cu dizabilitate mai accentuată, cu beneficii la nivel de oboseală, spasticitate și mobilitate globală [4].
De asemenea, accesul la tehnologie medicală avansată susține monitorizarea progresului și ajustarea programului.
Precauții importante
Gestionarea oboselii
Oboseala este un simptom frecvent în scleroza multiplă. Planifică ședințe scurte și pauze regulate. Hidratează-te corespunzător și evită antrenamentele în zilele cu epuizare accentuată.
Sensibilitatea la căldură
Creșterea temperaturii corporale poate accentua temporar simptomele. Alege spații ventilate și evită apa foarte caldă. Dacă observi agravarea tulburărilor de vedere sau a slăbiciunii după efort, informează terapeutul.
Monitorizarea simptomelor
O ușoară oboseală după antrenament este normală la început. Agravarea persistentă a simptomelor neurologice necesită reevaluare medicală. Nu continua exercițiile dacă apar amețeli severe sau tulburări marcate de echilibru.
Recuperarea la domiciliu sau într-un centru specializat?
Exercițiile efectuate acasă susțin continuitatea. Totuși, evaluarea și supravegherea într-un centru specializat oferă avantaje clare:
- plan personalizat, stabilit de o echipă multidisciplinară;
- monitorizare obiectivă a progresului;
- acces la aparatură dedicată;
- ajustare rapidă a programului dacă apar schimbări clinice.
La Arcadia, echipa medicală colaborează strâns cu medicul neurolog, kinetoterapeutul și, la nevoie, cu terapeutul ocupațional sau logopedul. Abordarea integrată susține toate dimensiunile funcționale: motorii, cognitive și emoționale.
Dacă observi dificultăți noi de mers, căderi repetate, creșterea spasticității sau oboseală care îți limitează activitățile zilnice, solicită o evaluare. Intervenția timpurie previne complicațiile.
Recuperarea în scleroza multiplă nu are un termen fix. O integrezi în rutina ta pe termen lung, cu ajustări periodice. Obiectivul rămâne menținerea funcției și a autonomiei. Programează-te la un consult la Spitalul de Recuperare Medicală Arcadia din Iași și fă următorul pas spre o îngrijire completă și personalizată!
Disclaimer: Acest material are scop informativ și nu înlocuiește consultul medical de specialitate. Consultă un medic sau un specialist în recuperare înainte de a începe sau modifica un program de exerciții.
Întrebări frecvente (FAQ)
1. Pot face fizioterapie dacă nu am simptome severe?
Da. În majoritatea cazurilor, evaluarea precoce și exercițiile adaptate ajută la menținerea funcției și la prevenirea decondiționării. Nu este nevoie să aștepți apariția unor limitări evidente pentru a începe.
2. Fizioterapia poate opri evoluția sclerozei multiple?
Nu. Fizioterapia nu modifică mecanismul imunologic al bolii și nu înlocuiește tratamentul neurologic. Ea susține funcționalitatea, mobilitatea și independența.
3. Este sigur să fac exerciții fizice regulate?
Pentru utilizare uzuală, exercițiile adaptate și supravegheate sunt sigure. Specialistul stabilește intensitatea potrivită și urmărește reacția organismului tău. Evită programele standard găsite online fără evaluare medicală.
4. În cât timp pot observa rezultate după începerea fizioterapiei?
Primele schimbări apar de obicei după 4–6 săptămâni de program constant și se referă la rezistență, echilibru sau coordonare. Rezultatele durabile se obțin prin continuitate, pe parcursul lunilor, nu prin sesiuni izolate. Terapeutul reevaluează periodic progresul și ajustează exercițiile.
5. Pot combina fizioterapia cu alte forme de tratament?
Da. Fizioterapia se integrează firesc cu tratamentul medicamentos prescris de neurolog, cu terapia ocupațională și cu strategii de gestionare a oboselii sau durerii. Comunicarea între specialiști asigură coerența planului și rezultate mai stabile.
Bibliografie
[1] „Physiotherapy for Multiple Sclerosis Patients From Early to Transition Phase: A Scoping Review", 2022, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36447691/. Accesat la 30 Apr. 2026.
[2] „Rehabilitation Interventions for the Management of Multiple Sclerosis Relapse: A Short Scoping Review", https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4106397/. Accesat la 30 Apr. 2026.
[3] „Exercise Training Guidelines for Multiple Sclerosis, Stroke, and Parkinson Disease: Rapid Review and Synthesis", 2019, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30844920/. Accesat la 30 Apr. 2026.
[4] „Effectiveness of robotic rehabilitation for gait and balance in people with multiple sclerosis: a systematic review", 2024, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39390289/. Accesat la 30 Apr. 2026.
