Leziuni tendinoase: Ghid complet de recuperare

Leziunile tendinoase, fie că sunt rezultatul suprasolicitării, al unui traumatism sau al unor afecțiuni cronice, pot fi extrem de dureroase și pot limita semnificativ activitățile zilnice. Recuperarea completă și corectă este esențială pentru a preveni complicațiile pe termen lung și pentru a reveni la un stil de viață activ. Cum decurge, de regulă, procesul de recuperare și la ce te poți aștepta vom explica mai jos. 

Etapele vindecării tendonului

Atunci când un tendon suferă o leziune, corpul intră imediat în acțiune pentru a începe procesul de vindecare. Acest proces complex cuprinde trei faze principale, fiecare având rolul său esențial în repararea și refacerea tendonului: faza inflamatorie, faza proliferativă și faza de remodelare.[1][2][3][4]  

Imediat după leziune, zona afectată reacționează printr-un proces inflamator. Aceasta se manifestă prin umflături, roșeață, căldură și durere, simptome tipice ale inflamației. Se formează un hematom, un cheag de sânge, la nivelul leziunii, care are rolul de a opri sângerarea și de a oferi un cadru pentru procesul de reparare. Celulele sanguine, precum trombocitele, neutrofilele și monocitele, sunt atrase la locul leziunii de către substanțe chimice numite citokine proinflamatorii. Aceste celule au rolul de a curăța zona de resturi celulare și de a iniția procesul de reparare. Fibroblastele, celule specializate în producerea de țesut conjunctiv, încep să sintetizeze colagen de tip III, un tip de colagen mai slab, care va servi ca bază temporară pentru noul țesut. Factorii angiogenici sunt secretați, iar aceștia ajută la formarea de noi vase de sânge, care sunt esențiale pentru a aduce oxigen și nutrienți la locul leziunii.[1][2][3][4]

Etapa următoare, proliferarea, începe la câteva zile după leziune și poate dura până la câteva săptămâni. În timpul acestei etape, corpul produce mai mult colagen și alte substanțe esențiale pentru repararea tendonului. În această fază, țesutul nou este încă dezorganizat și conține o cantitate mare de apă, dar este un pas necesar pentru recuperarea completă.[1][2][3][4] 

Ultima etapă, remodelarea, poate dura de la săptămâni la luni sau chiar ani, în funcție de severitatea leziunii și de alți factori individuali. În această etapă, țesutul devine treptat mai puternic și mai organizat. Colagenul de tip III este înlocuit cu colagen de tip I - un țesut mai rezistent și mai durabil. De asemenea, fibrele de colagen se aliniază de-a lungul tendonului, ajutând la restabilirea forței și funcționalității acestuia.[1][2][3][4]

Factori care influențează durata recuperării în cazul leziunilor tendinoase

Durata recuperării după o leziune tendinoasă poate fi influențată de mai mulți factori, printre care se numără vârsta și sănătatea generală a persoanei afectate. Persoanele tinere și cele cu stare bună de sănătate tind să se recupereze mai rapid după o leziune tendinoasă. Acest lucru se datorează faptului că organismul lor este mai rezilient și capabil să se repare mai eficient.[1][2][3][4] 

În plus, gravitatea leziunii joacă un rol crucial în determinarea duratei de recuperare. Leziunile minore pot necesita doar câteva săptămâni de recuperare, în timp ce leziunile severe, cum ar fi rupturile de tendon, pot necesita luni întregi de recuperare. Un alt factor important care poate influența durata recuperării este complianța la tratament și strictețea cu care se respectă protocolul de recuperare.[1][2][3][4]

Primii pași în recuperarea după o leziune tendinoasă

Recuperarea după o leziune tendinoasă este un proces complex, care necesită răbdare și o abordare atentă. Primii pași sunt cruciali pentru a asigura o vindecare corectă și pentru a preveni complicațiile pe termen lung.

Primul pas important în recuperare este repausul și protejarea tendonului afectat. Este esențial să se evite activitățile care solicită tendonul lezat pentru a preveni agravarea leziunii. În paralel, aplicarea de comprese reci pe zona afectată poate reduce durerea și inflamația.[1][2][3][4] 

În continuare, compresia și elevarea zonei afectate pot ajuta la reducerea umflăturii și la facilitarea drenajului limfatic și venos. Un bandaj elastic și menținerea membrului afectat ridicat deasupra nivelului inimii pot fi metode eficiente în acest sens. De asemenea, administrarea de analgezice poate fi utilă pentru ameliorarea durerii și a inflamației. Este însă important să se consulte medicul înainte de a începe orice tip de tratament medicamentos.[1][2][3][4]

Reabilitarea și recuperarea activă

În urma fazei inițiale de tratament, începe procesul de reabilitare activă, care include kinetoterapie, cu o serie de exerciții specializate, și alte tehnici de recuperare.

Exercițiile se concentrează inițial pe revenirea la o gamă normală de mișcare fără durere, urmată de creșterea forței. Exercițiile pot fi excentrice, acestea implică încărcarea unui mușchi și a unui tendon pe măsură ce acestea sunt prelungite, sau concentrice, care constau în încărcare în timp ce mușchiul și tendonul se scurtează. Majoritatea programelor de recuperare includ o combinație de exerciții excentrice și concentrice.[1][2][3][4]

Tehnici precum masajul transversal profund și terapia cu ultrasunete pot fi, de asemenea, utilizate pentru a promova vindecarea și a reduce formarea de țesut cicatricial. Aceste tehnici pot ajuta la reducerea inflamației și la îmbunătățirea mobilității.[1][2][3][4] 

Indiferent de metodele de recuperare folosite, există anumite principii cheie ce trebuie respectate:

• progresia treptată - intensitatea și durata exercițiilor trebuie crescute treptat, în funcție de toleranța la durere; 
• personalizarea - programul de recuperare trebuie adaptat nevoilor individuale ale fiecărui pacient; 
• consecvența - este esențial ca exercițiile să fie efectuate regulat, conform recomandărilor primite; 
• monitorizarea atentă - progresul recuperării trebuie monitorizat atent de către o echipă de specialiști în recuperarea medicală, astfel încât planul de reabilitare medicală să poată fi ajustat în funcție de necesități.[1][2][3][4]
  
  

Sfaturi pentru o recuperare eficientă

• Urmează cu strictețe planul de recuperare stabilit de medicul sau kinetoterapeutul tău.
• Nu forța niciodată mișcările și oprește-te imediat dacă simți durere.
• Aplică gheață după exerciții pentru a preveni inflamația.
• Menține o postură corectă și evită mișcările repetitive care pot suprasolicita tendonul.
• Asigură-te că ai o alimentație echilibrată, bogată în proteine și nutrienți esențiali pentru vindecare.
• Respectă recomandările privind perioada de repaus. Repausul este o componentă cheie a procesului de recuperare medicală, iar neglijarea acestuia poate prelungi durata vindecării.[1][2][3][4]
  
  

Prevenirea recidivelor

Pentru a evita reapariția leziunilor tendinoase, este esențial:

• să menții un program de exerciții regulate pentru întărirea mușchilor și tendoanelor; 
• să te încălzești și să faci stretching înainte și după activitate; 
• să eviți suprasolicitarea și să crești progresiv intensitatea antrenamentelor.[1][2][3][4]

Recuperarea după o leziune tendinoasă necesită răbdare, consecvență și o abordare bine structurată. Respectarea fiecărei etape a procesului de vindecare, combinată cu terapii adecvate și prevenție, poate asigura o revenire completă la activitățile dorite. Dacă ai suferit o astfel de leziune, consultă un specialist pentru un plan de recuperare personalizat și evită grăbirea revenirii la activitate pentru a preveni complicațiile. 

Surse: